Recunosc, nu eram intocmai cel mai increzator suporter de pe stadion aseara.
Nu gaseam foarte multe motive de optimism, stiam ca urmeaza o serie foarte grea de partide si o constanta in acest sezon a fost faptul ca Dinamo nu a reusit sa castige cu echipele din zona de play-off. In plus, lotul nu este foarte ofertant, avand si cateva absente importante, ma gandeam ca misiunea este foarte dificila. Insa am fost contrazis de evolutia entuziasmanta a baietilor.
Dinamo, chiar si de cand a venit Uhrin, a fost o echipa in general precauta, care a pus mai mult accent pe faza defensiva, s-a pornit de la ideea de a nu primi gol. Ieri mi s-a parut ca ne-a apartinut initativa si evolutia a fost aproape de ceea ce ne dorim noi.
Sa vedem un Dinamo care isi creeaza ocazii de poarta, care pune presiune, un joc spectaculos care poate readuce si oamenii la stadion. Bine, ideal era sa si fructificam ocaziile avute, dar pentru mine este important ca ajungem acolo, odata cu revenirea lui Montini si Fabbrini in primul 11, vom fi si mai periculosi si vom avea o eficienta sporita. Ieri daca era 4, 5-0, nu se supara nimeni. Numai Sorescu putea sa isi mai treaca in cont inca cel putin un gol, poate chiar doua.
Pentru mine nu este atat de important ca suntem, in acest moment in care scriu articolul, pe loc de play-off, este doar temporar, deoarece la finalul rundei vom fi in afara primelor 6. Dar evolutia este de play-off! In perspectiva, esential este maniera in care am castigat contra unei echipe de play-off, pot privi cu incredere la urmatoarele dispute. Campionatul nu se termina dupa aceste trei runde de foc si Dinamo va fi acolo unde ne dorim, daca vom continua pe aceeasi linie, nu avem cum sa nu fim, fotbalul ne va rasplati.
Aseara suporterii prezenti chiar au fost fericiti, pentru ca au vazut pe Dinamo. Un Dinamo asa cum ne dorim la fiecare etapa. Sper din inima ca la urmatorul meci de saptamana viitoare, fanii sa vina in numar mult mai mare la stadion. Ar cam fi momentul.
