Draga, Florine

Dinamo sta pe un butoi de pulbere, iar degetul tau arata acuzator catre suporteri. „De unde atata ura?” ne intrebai si te intrebai ieri, la conferinta de presa, esti sigur ca vrei sa sti raspunsul?

Raspusul este la indemana oricui si il poti intelege simplu, privind putin in trecutul foarte apropiat al familiei Dinamo.

9 APRLILE 2019 -Dinamo era in play-out, jocul nu era deloc unul convingator, multi dintre jucatorii din acel moment nu erau de Dinamo. In aceste circumstante, SUPORTERII LUI DINAMO, s-au dus in mumar mare sa IL FELICITE pe Mircea Rednic, cu ocazia zilei de nastere. Pentru noi, nu a contat locul din clasament, nu a contat situatia de moment a echipei, conta faptul ca la conducerea lui Dinamo era unul care sigur ne putea scoate din criza. Mircea Rednic nu insemna pentru noi locul 9, nici situatia de moment, insemna speranta intr-un viitor mai bun.

3 IUNIE 2019 – A insemnat „ziua tradarii” pentru suporterii Dinamovisti. Mircea Redinc este demis de catre Bogdan Balanescu si Ionut Negoita, intr-un moment in care cu totii ne bucuram pentru ca s-a terminat sezonul, dar aveam mare incredere ca Rednic va construi o echipa noua cu care sa isi atinga obiectivele. A fost ca o lovitura de cutit in spate pentru familia Dinamo, iar cei care au facut asta nu au abdicat un moment de la decizia luata, in ciuda protestelor masive din acel moment. A fost decizia despre care spuneam, la momentul respectiv, ca va avea efecte negative extrem de imprevizibile.  A fost, totodata, momentul in care Balanescu si Negoita au declarat razboi suporterilor dinamovisti.

Din acel moment, totul a devenit de necontrolat. Eugen Neagoe, tu, stafful si jucatorii de acum, sunteti doar victime „fara vina” al razboiului declansat de Balanescu si Negoita. Am sperat ca vei intelege ca atata timp cat Balanescu va fi oficialul lui Dinamo nu va mai fi pace, pentru ca putem ierta un 0-5 sau un 1-6, dar niciodata nu vom il vom ierta pe cel care ne-a tradat si ne-a vandut pentru o mana de arginti.

Te intrebai de unde atata ura, dar mai bine te uiti repede la cei care inca iti sunt colaboratori si ai sa gasesti acolo raspunsul. Crede-ma scriu asta fara ura, ma doare ce a patit Neagoe, pentu ca viata este mai presus de fotbal, ma doare pentru ca familia Dinamo este impartita, dar raul salasluieste la RIN, nu in alta parte.

Si mai stiu ceva, inca foarte putin si vom striga exact ca in ’89, „nu mai e beleaua”, asta ca sa iti dai seama unde s-a ajuns si de ce.

HAI DINAMO!