Rapid a intrat in faliment. O stire groaznica pentru toti cei care iubesc fotbalul din Romania.
Ma doare suferinta fanilor rapidisti. Nu am rezonat niciodata cu acel club, l-am privit mereu ca pe un club al „coloratilor” dar imi dau seama cat sufera suporterii echipei de sub podul Grant.Am admirat pasiunea si atasamentul lor, modul in care isi urmau echipa indiferent de liga in care evoluau. Cu suferinta lor pot rezona, sper sa aiba puterea sa treaca peste si sa readuca Rapidul in prima liga a fotbalului romanesc
Am fost si noi acolo, foarte aproape, infricosator pe marginea prapastiei.Am avut norocul sa scapam. Providenta a fost alaturi de noi si am scapat de perspectiva oribila a falimentului.Imi este imposibil sa nu ma gandesc la acest lucru acum, si as fi ipocrit sa nu spun ca simt o mare liniste cand ma gandesc ca am iesit cu bine din insolventa.
Foarte multi „revolutionari” de taste se intreaba de ce nu il taxez in articolele mele pe Ionut Negoita. Raspunsul il descoperiti astazi. Stiu, revolutionarii nu cunoasc termenul de recunostinta, si poate este uman, in fond si Isus a vindecat sute de bolnavi si doar 10 s-au gandit sa ii multumeasca.
Ionut Negoita nu este un patron bogat, nu poate face un Dinamo visat de fanii Dinamovisti, dar are meritul de a ne fi salvat din drumul spre fundul prapastiei,
Daca vrem mai mult si pentru a evita mereu spectrul falimentului ar trebui ca noi sa ne organizam si sa ajutam efectiv clubul.
Invatam ceva din falimentul Rapidului sau continuam sa fim papusele isterice pe fb?
P.s -Chiar imi par e rau ba tigane!
