Am mai spus si cu alta ocazie, de fiecare data in ultimii ani la Dinamo cand a fost situatie de criza (au fost cam multe), s-a vorbit de o reconstructie, miza pe tineri, „New Dinamo” pe scurt.
Insa multi uita faptul ca nu in mandatul lui Ionut Negoita s-a discutat pentru prima data de New Dinamo, de o reconstructie a echipei in special pe criterii economice.
Poate unii nu urmareau atat de atent atunci ceea ce se intampla la Dinamo, poate erau prea mici, dar New Dinamo a inceput in mandatul lui Ioan Andone, cand Nicolae Badea era la putere la Dinamo.
In sezonul 2009/2010, Dinamo incheia sezonul pe un modest loc 6. Imi aduc aminte la un meci cu Poli Timisoara in Stefan cel Mare, eram putini spectatori pe stadion si in PCH suna un cantec de genul: „Vrem o echipa si un antrenor, ca de Dinamo noua ne e dor”.
In vara anului 2010 la Dinamo venea Ioan Andone, cel care castigase titlul in 2004 si fusese demis in iarna anului 2005, desi Dinamo incheia turul pe prima pozitie. Avea sansa unei „razbunari”. Desi Dinamo terminase pe locul 6, jucam si in cupele europene.
Dinamo nu avea deloc o echipa rea in acel moment, daca ne uitam la ce jucatori evolua atunci la Dinamo, nivelul nu avea cum sa fie unul scazut. In aparare erau Cosmin Moti si Dragos Grigore, la mijloc evoluau Kone si N’Doye, in fata lor Adrian Cristea, Torje, Marius Niculae, Catalin Munteanu, Andrei Cristea, Liviu Ganea sau Alexe. Undeva prin septembrie revenea si Danciulescu la echipa.
In campionat inceputul a fost excelent cu 5 victorii in primele 6 runde, dar am fost eliminati rapid din Europa League, dupa o dubla de trista amintire cu Hajduk Split, in care am pierdut un avantaj de doua goluri dupa meciul tur. A urmat umilinta de la Split, 0-3.
In campionat lucrurile au inceput sa mearga din ce in ce mai rau, infrangeri cu U Cluj, Otelul Galati, Vaslui si Unirea Urziceni au adus Dinamo in afara primelor pozitii si pauza de iarna ne gasea pe locul 6. Urma o iarna plina de schimbari. In ultimul meci din 2010, 2-2 acasa cu Astra, Dinamo alinia echipa: Dolha – Rubio, Grigore, Moţi, Diabate -Djakaridja Kone, C.Munteanu – Torje, Ad.Cristea, Alexe – M.Niculae.
Transferurile din era primei echipe „New Dinamo”
Au urmat multe plecari de jucatori in acea iarna, jucatori cu greutate in vestiar. „Am inceput intinerirea lotului pentru ca imi doresc jucatori de caracter. M-am saturat sa tot aud «vreau sa plec de la Dinamo». Cand am venit, citeam ziarele, ma uitam la televizor si toata lumea isi dorea sa plece de la Dinamo. Te doare cand iti dai seama ca nu te poti baza pe acei jucatori. ” Ioan Andone.
Financiar, Dinamo nu mai era o forta. Cel atat de asteptat de o parte a fanilor dinamovisti acum, Cristi Borcea, era mai mult plecat prin strainatate si nu se mai implica la echipa. Iar incercarea de limitare a cheltuielilor s-a dovedit ulterior de ce s-a facut atunci.
Ce jucatori au plecat: Adrian Cristea a plecat de la DInamo la U Cluj, care isi crea o echipa puternica in acea perioada, clubul nostru obtinea 1,8 milioane de euro, dar care nu au ajuns in visteria clubului. Andrei Cristea, golgheter in sezonul anterior, pleca in liga secunda din Germania pentru 600 000 de euro.
Ousmane N’Doye pleca la Astra lui Ioan Niculae, asta deoarece era considerat un jucator problema din cauza vietii extrasportive, dar din punct de vedere al performantelor nu prea aveai ce sa ii reprosezi. Marius Niculae pleca si el in Grecia, Bratu revenit sub forma de imprumut nu a fost pastrat. In plus de asta, au mai plecat o serie de jucatori precum Curca, Garat, Musat, Scarlatache, Rus.
Ce venea in schimb? Ioan Andone a fost mereu genul de antrenor caruia i-a placut sa lucreze cu jucatori mai experimentati, asadar nu era surprinzator faptul ca veneau la Dinamo fotbalisti precum Vlad Munteanu sau Bogdan Patrascu, trecuti bine de 32 de ani. Balgradean sau Tucudean pe atunci foarte tineri, primeau si ei sanse la titularizare, iar Barboianu si Valerica Gaman veneau pentru o perioada scurta de timp. Elis Bakaj era singurul jucator transferat pe bani, mijlocas albanez adus de Demollari, dar care nu a beneficiat de prea multe sanse la Dinamo.
Dinamo in primul meci din 2011 cu Sportul: Balgradean, Rubio, Moti, Grigore, Bordeanu, Torje (Bakaj ’74), Kone, C. Munteanu (Patrascu ’66), Alexe (V. Munteanu ’86), Danciulescu, Ganea
Efectul? In campionat Dinamo a mers la fel de prost, evolutiile nu au fost nicidecum la un nivel mai ridicat, Andone anunta tot timpul ca pleaca daca Dinamo nu castiga campionatul, dar echipa noastra nu a fost in niciun moment angrenata in lupta pentru campionat. Am avut o defensiva dezastruoasa, cu 52 de goluri primite in 34 de meciuri. Apararea mereu a fost punctul nevralgic al tehnicianului Ioan Andone. Am terminat pe locul 6 si in ultima etapa am fost umiliti de Timisoara, 4-1 pe Dan Paltinisanu.
Cireasa de pe tort a fost finala Cupei, in care am pierdut in fata rivalilor, foarte modesti in acel sezon, cu un antrenor venit pentru 2 saptamani si un autogol penibil al lui Barboianu. Finalul unui sezon trist si inceputul unei lungi serii de „reconstructii” la Dinamo.
A venit Liviu Ciobotariu care s-a inhamat si el la un alt proiect, apoi Dario Bonetti, Dorinel Munteanu, Cornel Talnar, Gigi Multescu, Flavius Stoican, Mihai Teja, Mircea Rednic, Ioan Andone din nou, Cosmin Contra, Vasile Miriuta si acum Florin Bratu. Daca Nicolae Badea a propus primul „New Dinamo”, Ionut Negoita a dus totul la „rang” de arta.
Nu antrenorii sau jucatorii au fost problema, au trecut pe la Dinamo sute de jucatori, ideea este cine implementeaza aceasta strategie. De aceea spun, singura scapare la Dinamo este schimbarea, sa vina o noua generatie de investitori, poate acei investitori sa fim chiar noi, suporterii!