post

Victoria care inseamna totul pentru mine

Stau, ma gandesc la situatia fotbalului romanesc si imi aduc aminte cum era fotbalul atunci cand am inceput sa il inteleg si sa fiu acel copil innebunit dupa Dinamo.  Doar cand imi amintesc numarul partidelor importante dintr-un sezon, deplasari de foc la Timisoara, Constanta, Pitesti, Arad, Brasov, Craiova sau Ploiesti, derby-urile cu Steau si Rapid, ca sa enumar o parte din acestea. Tribunele erau pline indiferent de pozitia din clasament, era momentul in care Dinamo evolua si cu totii isi doreau sa ne invinga, iar noi sa ne demonstram superioritatea. Istoria ne obliga. Din pacate, anii au trecut si multe lucruri s-au schimbat.

Tribunele fierbinti de la Timisoara au fost inlocuite de 1000 de fani anosti care nu se regasesc in acea echipa, Craiova nu mai e Stiinta, e doar Clona, Pitesti, Constanta sau Ploiesti nu mai exista, Aradul se zbate in mediocritate, iar atunci cand Dinamo vine in oras, lumea nu mai are acelasi sentiment de ura, combinat cu respect. Deplasarile de foc s-au transformat in vizite la 30 de minute de Bucuresti sau mergem pe stadioane unde cainii sunt in numar mai mare, iar fanii gazdelor de cele mai multe ori nu simt nimic pentru echipa respectiva. Am pierdut multe, poate vad lucrurile prin prisma copilului care se uita cu interes chiar si la meciurile de importanta scazuta, dar un lucru nu vreau sa il pierd: Ambitia si dorinta de a vedea Steaua invinsa. 

Este meciul care a insemnat totul si inca reprezinta acel meci ce il vreau castigat, indiferent cum, Dinamo trebuie sa invinga. Este mai mult decat un meci, este o rivalitate ce merge prea mult in trecut si poate ultima legatura cu acele vremuri in care eu m-am indragostit de Dinamo. Daca altii au disparut sau se zbat in mediocritate, asta ne-a ramas. Derby-ul este si el afectat, ei pe zi ce trece isi pierd si mai mult identitatea, respectul care exista odata a fost inlocuit din ce in ce mai mult cu ura, ei sunt o echipa parasita total de suporteri, pe cale sa se rupa, noi ca si rezultate ne-am zbatut si inca incercam sa ajungem acolo unde ne dorim, dar in ziua meciului, am acelasi sentiment, aceeasi dorinta si aceleasi emotii. As vrea macar acest sentiment sa il pastrez, nu vreau ca aceasta rivalitate sa dispara, ar fi ultima lovitura primita de acest fotbal parca tinut in viata de aparate.

Joi seara este Cupa Ligii, competitie neinteresanta pentru multi, 22 decembrie, vor fi probabil -6 grade cel putin, frigul il vom simti cu mult timp inainte de a incepe partida, dar atunci cand fanii vor striga din adancul inimii pentru Dinamo, nimic altceva nu va mai conta, doar DINAMO BUCURESTI si DOAR VICTORIA!

 

loading...

Leave a Reply