post

Oare agresivitatea a dispărut odată cu anumiți jucători?

 Gândindu-mă la prestația echipei per total în acest sezon, stau și mă gândesc care ar fi motivul căderii din jocul lui Dinamo.  De ce avem aceste moment în care efectiv nu suntem în joc și de ce nu există o voce autoritară în teren care să dea tonul redresării. 

 Un posibil răspuns ar fi că nu mai avem lideri în echipă și Dinamo își pierde din personalitate. Așa cum remarca și Cornel Dinu, unde a dispărut agresivitatea echipei? Mă refer agresivitatea în joc, nu față de suporteri, atunci când sunt criticați, au foarte multă agresivitate și ripostează, deși cea mai bună replică a lor ar veni pe terenul de joc.  “Nu înțeleg cum Dinamo era o echipă atât de agresivă la venirea lui Contra, joc cu care s-a impus în sezonul trecut, iar acum nu mai e.  Ce s-a adus și cum s-a adus în această pauză e mai mult decât discutabil, e condamnabil aș putea spune.”  Până și Cosmin Contra era nemulțumit acum câteva săptămâni de lipsa de agresivitate a jucătorilor, cea pozitivă, faptul că Dinamo are cele mai multe cartonașe galbene, nu este relevant în acest sens . “Mi-aș fi dorit la cartonașele pe care le luăm să fim o echipă dură” spunea Contra. 

CITESTE: Danciulescu: ”Dacă mai fac asta, vor plăti o amendă foarte mare!”

 Cred că odată cu plecările lui Dielna, Palic și Nistor, Dinamo a pierdut mult mai mult decât niște simpli jucători. Nu doar jucători valoroși, cu realizări, dar băieți cu personalitate, poate mai greu de gestionat de către tehnician, dar mă gândesc că în partea a doua a sezonului trecut, nu aveam parte de astfel de momente. În mandatul lui Andone, întâmpinăm probleme diferite, marcam și ne retrăgeam. Acum mă gândesc că probabil Dielna chiar ar fi meritat 25 000 de euro. Dacă Adrian Mutu vine și spune că Giorgos Katsikas nu este de Dinamo, ce mai poate fi comentat? Cine l-a adus la echipă? Mai mult de atat, laitmotivul din această vară a fost “vrem un număr 10”. Cred că absența acelui număr 10 am văzut-o în meciul cu Timișoara, când plimbam mingea ca pe semicerc.

Este bine să ai o echipă disciplinată, băieți ascultători, dar totuși nu trebuie să fie cineva care să își asume un rol mai important în cadrul echipei? Nu mă refer la faptul că îi oferi unui jucător banderola, pentru că așa cere regulamentul. Cu părere de rău, la asta s-a ajuns la Dinamo. Prin definiția lor, liderii trebuie să iasă în evidență, să fie cu un plus față de ceilalți, ori la Dinamo acei jucători cu potențial, nu au cum să fie voci autoritare, pentru că evoluțiile lor sunt la coadă și sunt constant printre cei mai slabi. Ce fel de lider ești atunci? Unul fără autoritate și efectele se resimt în jocul nostru.   Atunci când a trebuit să atacăm Timișoara, am fost atât de lipsiți de vlagă, că îmi veneau 1001 întrebări în acel moment. Iar lipsa unui lider s-a văzut și la finalul meciului, când nici măcar atunci când trebuiau să vină să salute galeria, nu era un jucător care să dea tonul.

CITESTE: Ne-au invins, dar au mari probleme financiare

Nu vreau să creez o stare de tensiune, dar am și eu câteva semne mari de întrebare, răspunsurile oricum le voi primi în partidele extrem de dificile din perioada următoare, când va trebui să dăm dovadă de maturitate și să arătăm un fotbal de care nu prea am fost capabili până acum. Cum vom reuși să ne schimbăm în 5 zile, doar antrenorul nostru poate să știe și vreau să cred ca are soluția la îndemână. Cosmin a reușit în februarie să redreseze situația, să shimbe fața echipei, să ridice moralul unor băieți căzuți la pământ, într-o situație mult mai dramatică decât cea de acum. Încrederea de care a beneficiat în această vară, faptul că i-au fost făcute toate poftele, trebuie răsplătită și acum e momentul oportun. Chiar sunt satul de drame și de faptul că la Dinamo nu putem vorbi de un sezon normal. Hai să reintrăm pe “trasa ideala”, să nu mai vorbim de un potențial sezon ratat în etapa cu numărul 9. Este deja prea mult.

loading...

Leave a Reply