post

Ionut Negoita: Salvator sau Creditor?

Greu sa gasesti un personaj care sa nasca atatea discutii in contradictoriu. Pur si simplu in momentul in care cineva pomeneste de Negoita in articol, de multe ori se declanseaza haosul. Unii sunt total impotriva lui si considera ca mediocritatea din ultimii ani este meritul lui exclusiv, altii considera ca am fi avut soarta Rapidului de astazi. Din ce in ce mai putini sunt in zona neutra, asta si pentru ca timpul se scurge, nu in favoarea lui. Cu fiecare an ce trece, fiecare sezon in care Dinamo bifeaza clasari in afara podiumului si lipsa de coeziune la nivel managerial, duce la adunarea de puncte negative in dreptul lui Negoita.

Povestea lui Ionut Negoita o stim cu totii, cum a venit la Dinamo, in ce situatie a preluat clubului. Emulatia creata atunci in jurul echipei a fost fantastica, minim 20 000 de oameni pe stadion, indiferent de adversar, un adevarat “boom” de imagine, vantul schimbarii era dorit de multi ani la Dinamo. Desi se anunta la nivel declarativ atunci, o constructie a unei echipe capabile sa ajunga la nivelul celei din 90′, condusa de Mircea Lucescu, ei bine lucrurile nu au stat asa. Presat de problemele financiare, de care aveam sa aflam mult mai tarziu, Dinamo a intrat in zona investitiilor minime, jucatori cei mai multi modesti, fara personalitate si potential. Astfel si emulatia a murit brusc. Un club condus de un domn Constantin Anghelache, foarte putin cunoscut suporterilor dinamovisti, sub managementul caruia Dinamo a trait mari deziluzii, un esec total! Efectul investitiilor minimale nu a putut duce decat la clasari modeste si infrangeri din pacate istorice, ca si numar si diferente de scor. Schimbarile dese de antrenori nu erau decat o consecinta a managementului defectuos si a haosului.

Sezonul trecut, Negoita a facut un gest ce l-am considerat de normalitate pentru pretentiile clubului Dinamo, a adus un antrenor sinonim cu performanta in Stefan cel Mare si un presedinte cu o imagine foarte buna in fotbalul romanesc, de om ce creaza echipa. Dupa esecuri la rand, in care lipsa de rabdare a dus la un sezon in care am putut sa ne “laudam” cu 5 numiri de antrenori si 3 presedinti intr-un singur sezon, am crezut ca a realizat necesitatea instalarii unui tehnician valoros, punand capat experimentelor. Linistea a vrut sa dureze un singur sezon, deoarece la finalul campionatului, a trebuit sa ne despartim de cel care adusese Dinamo pe traiectoria dorita, sa fie acolo in top, unde nu mai fusese de ceva ani, sa aiba din nou acea aura de echipa puternica, de spirit de invingatori. Astfel, Negoita, care pana acum ramasese in umbra si Rednic era cel iesea in fata, acum dintr-o data este din nou in prim plan. Poate nu isi da seama, dar suporterii dinamovisti au asteptari infinit mai mari si scuza insolventei poate tine pana la un anumit punct. Perioada de gratie a cam luat sfarsit. Armonia va tine de acum inainte, atata timp cat va exista performanta.

Ingineria financiara din anul 2014, finalizata in 2015, a avut menirea sa aduca un Dinamo nou, curat, fara datorii. O rara avis in fotbalul romanesc, macinat din ce in ce mai mult de probleme, echipe de traditie ce intra in faliment si care sunt pe buza prapastiei. Noi suntem singura formatie care am fost acolo si am iesit cu bine, o premiera pozitiva. Insa trebuie sa vorbim si de latura fotbalistica. Putem sa vorbim de proiecte, de reconstructii, de New Dinamo. Insa in final cuantificam prin performanta si vedem ca in dreptul trofeelor obtinute trecem un mare zero. Gloria si istoria acestei echipe a fost scrisa pana la urma de victoriile de rasunet si numarul de trofee ridicate deasupra capului.

Cred ca usor, usor incepem sa asistam la caderea si falimentul “investitorului” roman in fotbal. Daca va fi un punct in care Negoita poate cu adevarat sa isi lase amprenta asupra viitorului clubului, este sa construiasca acea Academie si sa reuseasca ce nu a reusit pana acum: sa duca proiectul la capat. Apusul acestui sistem ar trebui sa aduca de la sine si nasterea unuia nou, poate unul in care fanii sa detina cu adevarat puterea, nu doar prin vorbe, cat si prin acte. Bazele prin asociatii s-au pus, ramane ca fanii sa vina in fata. Dar daca cereti de la altii sa faca treaba pentru voi, tot acolo vom ramane.

Sezonul urmator cred ca este cel mai important de cand a venit Negoita la Dinamo. Insolventa a trecut, Dinamo a revenit in prim plan sezonul trecut si a ramas cu o baza solida, de la care se poate construi pentru a creste. Aceasta baza nu va fi de ajuns si trebuie adusa calitate, sa fie o campanie de transferuri cu adevarat reusita, una care si trebuie inceputa la un moment dat. Aici desigur tine si de inspiratia antrenorului, numit totusi de acelasi actionar majoritar. Perioada de gratie s-a dus si asteptarile sunt extrem de mari, daca Dinamo nu va inregistra un progres, cred ca vom avea un sezon tensionat.

In final, putem sa remarcam ca opiniile difera, unii preferam sa vedem doar anumite parti ale lucrurilor realizate, altii doar partea negativa, altii dorim sa le punem pe toate in balanta. Unii vor sa jigneasca si sa generalizeze, altii au si bun simt. Noi vom continua pe drumul nostru.

loading...